Ce îți lasă Ilie Bolojan după 100 de zile de guvernare: „Este responsabilitate, nu austeritate”

Ce îți lasă Ilie Bolojan după 100 de zile de guvernare: „Este responsabilitate, nu austeritate”
  • Bolojan: Am evitat intrarea în incapacitate de plată, deși aveam deficit de peste 9%.
  • Bolojan: Am pregătit pachetul pentru reformă în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm.
  • ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC, miercuri, ora 22:00, pe Aleph News.

Guvernul Bolojan împlinește 100 de zile de guvernare! Într-o conferință de presă de aproape o oră, Bolojan s-a lăudat cu ce consideră el că a făcut bine, dar a spus și că încă are multă treabă de făcut la guvern.

Care este cea mai mare realizare?

După părerea lui, faptul că nu am intrat în incapacitate de plată este un succes. Noi, adică România, știm că la începutul anului, când el era președinte interimar, era acea situație în care cele trei agenții de rating, Fitch, Standard & Poor’s și Scope Ratings, ne-au pus aproape de retrogradarea la un statut considerat nerecomandat pentru investiții.

Dacă s-ar fi întâmplat, ar fi fost catastrofal, pentru că investitorii din diverse țări țin cont de acest lucru. Este o țară în care nu merită să băgăm banii? Nu îi băgăm pentru că nu știm ce se poate întâmpla cu ea. Și Bolojan, că el conduce guvernul, trebuie să primească aceste merite; are fără îndoială meritul că nu suntem în incapacitate de plată. Deci, măsurile din acest punct de vedere au fost corecte.

Iar el nu le numește măsuri de austeritate. A spus în această conferință de aproape o oră că nu le numește de austeritate, ci de responsabilitate, pentru că a reușit să se descurce în această situație cu un deficit care a fost și peste 9%.

Pe de altă parte, un editorial semnat astăzi în Ziarul Financiar de redactorul șef Sorin Păslaru, care spunea și atunci: la ce atâtea eforturi, că au fost tot felul de tăieri, de măriri de TVA, taxe, eliminări de burse; poate uităm de unele lucruri – de ce toate aceste sacrificii, dacă deficitul bugetar este tot undeva la 8,4%, practic cât era și anul trecut pe vremea asta. Este o întrebare la care oamenii de finanțe trebuie să răspundă.

Cifrele mai arată că datoria externă a României este de peste 200 de miliarde de euro, în creștere față de anul trecut. Anul acesta, avem o datorie externă cu peste 12 miliarde mai mare, și ce înseamnă asta? Continuă să crească. Este ca atunci când intri pe un site și vezi „loading” – așa este și datoria externă, pentru că, numai de ieri, guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a făcut trei împrumuturi, practic de 4 miliarde de euro.

Este vorba de obligațiuni pe șapte ani, pe 12 ani și pe 20 de ani. Nu le va prinde domnul Bolojean să le plătească. Nu va avea un mandat atât de lung. Însă acești bani se vor aduna.

România a intrat acum într-o perioadă nepotrivită a plății dobânzilor. Ne împrumutăm pentru a plăti datoria veche. Nu este ceva pozitiv, dar nici catastrofal, dacă am avea o creștere economică. Din nefericire, nu avem o creștere economică semnificativă; o să fim undeva în jur de 0% în acest an.

Din păcate, în măsurile lui Bolojan nu s-a văzut ceva care să stimuleze creșterea economică. Aceasta este partea negativă. De asemenea, inflația este practic cea mai mare din Uniunea Europeană. Este ceva dezastruos, dar putem să-i acordăm totuși credit pentru că a împlinit 100 de zile la Guvernul României. Trebuie să-i dorim succes și să sperăm că va lua deciziile corecte.

Până la urmă, așa se întâmplă și la biserică: îi înveți pe oameni să se roage pentru conducătorii lor. Dacă conducătorii iau decizii greșite, plătim toți. De aceea, trebuie să ne dorim ca Bolojan să ia deciziile corecte și să repare greșelile din ultimii ani.

El spune că s-a greșit, evitând să menționeze explicit că greșelile vin din ultimele două mandate ale PSD și PNL, exact partenerii săi de guvernare. Cine a mai guvernat în ultimul mandat al lui Iohannis? Tot partenerii săi, pe care nu vrea să-i critice. Aici greșește, pentru că vorbea despre responsabilitate. Pe de altă parte, sunt și lucruri pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut. Vorbim aici despre creșterea economică, unde nu s-a văzut un impact concret. Poate că va lăsa această problemă pentru mai târziu, dar poate fi prea târziu.

Concret, vorbim de anumite companii de stat care ar putea fi listate la bursă. Ne amintim de succesul Hidroelectrica de acum doi ani, când s-a listat doar 20% din companie și a fost un succes uriaș. Alte companii, precum CEC sau Aeroportul Otopeni, ar putea urma exemplul. CEC, ca bancă, va fi mai transparentă și va primi bani de la investitori, inclusiv de la cetățeni. Cu cât merge mai bine CEC-ul, cu atât mai bine merg și investitorii.

Aeroportul Otopeni, o „gaură neagră” de 14-15 ani, merge constant pe pierdere. Mai sunt și alte companii cu potențial de listare, pachete din Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, fără a pierde controlul statului. Aceasta ar stimula performanța și responsabilitatea managerială.

Legat de politica externă, e o dezamăgire. Președintele Nicușor Dan nu inspiră încredere în imaginile publice. Totuși, Bolojean și Dan trebuie priviți cu seriozitate, păstrând cooperarea și respectul reciproc.

Este important să menținem coaliția, mai ales în perspectiva alegerilor locale. Dacă ai fi președintele României, ai accepta demisia lui Bolojan? La emisiunea „ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC”, 51% dintre respondenți au spus că ar fi de acord cu demisia sa. În emisiunile viitoare se vor analiza și alte aspecte, inclusiv performanța lui Nicușor Dan. Ești de acord să semnezi o petiție de demitere a lui Nicușor Dan pentru că face România de râs.