Studiu: Manualele actuale riscă să devină piedici în educație. Sunt scrise haotic, folosesc prea multe cuvinte și nu au claritate

• Cercetătorii au analizat manualele de română și matematică.
• Sunt scrise haotic, folosesc prea multe cuvinte și nu au claritate.
• Manualele impun un model fragmentat, scrierea devine mecanică.
• Etapele esențiale pentru gândirea critică lipsesc cu desăvârșire.
• Manualele dau multe sarcini simultane, care suprasolicită elevii.

Un studiu al Universității de Vest din Timișoara arată că manualele actuale sunt mai mult piedici decât instrumente de învățare. Cercetătorii au analizat în special manualele de română și matematică. Au constatat că limbajul folosit în manuale depășește de multe nivelul de înțelegere dat de vârsta elevilor care le folosesc. Sunt scrise haotic, folosesc prea multe cuvinte și sunt lipsite de claritate. Sarcinile educaționale nu respectă principiile învățării progresive, terminologia de specialitate nu e explicată, nu există echilibru între conținutul vizual și cel textual.

Manualele impun un model fragmentat, în care scrierea devine o sarcină mecanică. Etapele intermediare, esențiale pentru gândirea critică, lipsesc cu desăvârșire. Față de manualele de dinainte de 89, manualele actuale au de 3-4 ori mai multe cuvinte per pagină și multe sarcini simultane, care suprasolicită elevii.

Ministerul Educației vrea să introducă în școli un asistent virtual, cu Inteligență Artificială, care să interacționeze direct cu elevii. Asistentul accesează orarul elevului, îi reamintește temele sau simulările și îi dă feedback în timp real despre progresul la învățătură.

Pe baza unor metode de analiză computațională a manualelor, cercetătorii argumentează că acestea „construiesc haotic” competențele de scriere, folosesc „prea multe cuvinte și prea puțină claritate” și includ teorie abstractă la nivel de gimnaziu.

Manualele „au frecvent un nivel lingvistic prea ridicat pentru vârsta elevilor, iar sarcinile educaționale propuse nu respectă principiile învățării progresive”.

Validarea lingvistică în funcție vocabularul folosit, claritatea și coerența limbajului, structura textului, explicarea adecvată a terminologiei de specialitate, echilibrul între conținutul vizual și cel textual, densitatea lingvistică a paginilor, progresia și volumul sarcinilor de lucru în funcție de nivelurile taxonomiei lui Bloom nu a fost făcută, în cazul manualelor din România.