Satisfacția financiară personală la români e la 7 din 10. Avuția populației a ajuns la 1.800 de miliarde de lei în 2024

• Avem aceeași satisfacție financiară ca Finlanda sau Olanda.
• La vecinii direcți ai României, satisfacția financiară e la 4-5.
• Avuția populației a ajuns la 1.800 de miliarde de lei în 2024.
• Consumul a depășit veniturile disponibile, economiile au dispărut.
• Numărul creditelor noi a crescut cu 40% în ultimul an.

Suntem bogați, dar… pe caiet. Obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Un raport Eurostat arată că satisfacția financiară personală la români e la nivel cu cea din Finlanda sau Olanda. Mai exact, la 7 pe o scară de la 1 la 10. Vecinii noștri direcți nu sunt la fel de optimiști, la ei nivelul nu depășește 4-5.

Paradoxal, sentimentul de prosperitate la noi nu merge mână în mână cu realitatea din conturi. E adevărat că avuția populației a crescut de la 700 de miliarde de lei în 2014, la 1.800 de miliarde în 2024. Consumul a depășit veniturile disponibile, economiile s-au transformat în datorii, iar românii își mențin nivelul de trai prin credite sau din rezervele pe care le-au acumulat anterior. Numărul creditelor noi a crescut cu 40% din aprilie 2024 până în martie 2025.

De la sfârșitul anului trecut, creditarea a început totuși să scadă, semn că viața pe datorie începe să-și atingă limitele. O altă problemă este distribuția avuției. La noi, 10% dintre români concentrează 41% din veniturile naționale.

Un sondaj Eurostat plasează România într-o lumină surprinzător de favorabilă: cu o medie de 7,0 pe o scară de la 1 la 10, românii își declară satisfacția financiară personală aproape de nivelul finlandezilor și olandezilor, cei mai optimiști europeni (7,6). Rezultatul contrastează cu vecinii direcți ai țării, unde scorurile nu depășesc nivelul 4–5. Totuși, în spatele acestei imagini se ascunde un paradox: sentimentul de prosperitate nu merge întotdeauna mână în mână cu realitatea echilibrului financiar.

Conform ultimului Raport asupra stabilității financiare publicat de BNR, avuția netă a populației a urcat spectaculos în ultimul deceniu, de la 700 de miliarde lei în 2014 la aproape 1.800 de miliarde lei în 2024. Creșterea a fost alimentată de dublarea valorii imobiliare și de triplarea activelor financiare, ceea ce creează impresia unei populații tot mai solide financiar. Însă analiza detaliată arată și vulnerabilități majore: consumul a depășit veniturile disponibile, rata de economisire a devenit negativă, iar mulți români își susțin nivelul de trai apelând la credite sau la rezervele acumulate anterior.

Investițiile au rămas însă ridicate, mai ales în locuințe, România având cel mai mare procent de proprietari din Uniunea Europeană, peste 94% dintre români dețin propria casă. Această preferință pentru imobiliare se regăsește chiar și la persoanele aflate la limita sărăciei, reflectând o cultură puternic orientată spre proprietate, dar și o formă de protecție împotriva incertitudinilor economice.

Problema rămâne distribuția avuției. Datele BNR arată că 10% dintre români concentrează 41% din veniturile naționale, iar discrepanțele se văd clar și la nivelul depozitelor bancare: sub 1% dintre deponenți controlează peste un sfert din volumul total, în timp ce restul au, în medie, doar câteva mii de euro puși deoparte.