- Comisia Europeană propune un buget de 2.000 mld. € pentru 2028-2034.
- Bugetul pe actualul exercițiu financiar este de 1.200 de miliarde €.
- România va primi 60 mld. €, cu 14 miliarde mai mult decât în prezent.
- Direcții principale: agricultură, coeziune, educație și incluziune socială.
- Apărarea și spațiul vor avea 131 mld. €, de 5 ori mai mult decât acum.
- Comisia Europeană spune că aportul țărilor membre nu va crește.
- Banii suplimentari vor veni din taxe pe poluare sau accize la tutun.
- Siegfried Mureșan: Creșterea vine doar din ajustarea la inflație.
Comisia Europeană se ambiționează să propună un cel mai mare buget din istorie pentru perioada 2028-2034, adică 2.000 de miliarde de euro. Bugetul pe actualul exercițiu financiar este de 1.200 de miliarde. Din acest tort, România va primi o felie de 60 de miliarde de euro, cu 14 miliarde mai mult decât în actualul exercițiu financiar. Vor fi bani în special pentru agricultură, coeziune, educație și incluziune socială. Pentru combaterea sărăciei și educație vom avea un prag minim, de 14% din bugetul alocat. Și programul Erasmus Plus va avea un buget cu 50% mai mare.
Vor fi mult mai mulți bani pentru apărare și spațiu, adică 131 miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în prezent. Deși bugetul aproape se dublează, Comisia spune că aportul țărilor membre nu va crește, diferența ar urma să fie acoperită prin taxe directe la nivel european.
De unde vin banii? Din taxe pe emisiile de carbon, taxe pe poluare pentru mașini, taxe pe deșeuri electronice, accize la tutun și contribuții de la marile companii europene.
TOP ARTICOLE
- Iranul vrea să își crească bugetul pentru apărare cu 200%. Generalul Reza Ashtiani: „Putem ține un război de 10 ani”
- Generația Z răspunde la telefon, dar nu spun „Bună ziua”. Tinerii spun că este datoria celui care sună să vorbească primul
- Marea Britanie introduce lecții anti-misoginie în programa școlară de educație sexuală
Nici n-a apărut bine proiectul că au apărut și criticii. Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că dacă undeva crește, de undeva se va tăia și că e o creștere care vine doar din ajustarea la inflație.
Ministrul de externe, Oana Țoiu, spune că reducerea bugetului pentru agricultură nu e o veste bună și că abordarea care leagă alocările financiare de anumite reforme este complicată. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, spune că va trebui să ne concentrăm pe fonduri pentru zonele rurale și pentru zona de apărare.
Planul bugetului nu este final, va fi negociat timp de doi ani cu Consiliul și Parlamentul European și ar putea suferi unele modificări.
Partenerii noștri