Cum a evoluat Democrația în România în ultimii 5 ani? Toni Neacșu: „Anularea alegerilor din 2024 a pus capac încrederii românilor în instituțiile fundamentale din țară”

• Alegerile parlamentare din 2020 au fost organizate în pandemie cu reguli speciale
• La alegerile din 2020 a fost cea mai scăzută rata de participare din România
• Alegerile locale din 2020 au fost întârziate cu câteva luni din cauza pandemiei
• În decembrie 2024 CCR a anulat întregul proces electoral de la prezidențiale
• Începute în noiembrie 2024, alegerile prezidențiale au avut un rezultat valid în mai 2025
• Georgescu a câștigat primul tur din noiembrie 2024 și urma să lupte în turul 2 cu Lasconi
• În mai 2025, Nicușor Dan l-a învins pe George Simion în finala pentru prezidențiale

De 5 ani ai Aleph să știi. Să știi inclusiv cine controlează puterea. Te poți întreba acum cum au evoluat alegerile și democrația în acești 5 ani. Te invit în lumea puterii, dar nu e ceva simplu așa că
știi ce face omul la greu: sună un avocat. Asta fac și eu, și îl chem alături de noi pe Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii.

Și în 2020 au fost alegeri în România. Pe atunci România președintelui Iohannis și a premierului Orban. Era pandemie și condițiile speciale au schimbat regulile jocului. Guvernul Orban a decis să prelungească mandatele primarilor, iar alegerile s-au amânat pentru septembrie. A fost un singur tur de votare, iar Nicușor Dan a câștigat Bucureștiul cu 42% din cei 36% de alegători prezenți la urne. Nicușor a mers ca independent, susținut de USR-PLUS și PNL și a invins-o pe Gabi Firea.

Ceva mai târziu, pe 6 decembrie, de Moș Nicolae, am avut alegeri parlamentare. Prezența a fost cea mai mică din istoria alegerilor de la noi: 31%. A câștigat PSD-ul lui Ciolacu, dar Iohannis a aprobat coaliția de guvernare a partidelor de pe locurile 2 și 3, PNL și USR, întărite de partidul de pe locul 5, UDMR.
Pe 4 intra surprinzător în Parlament, cu 9%, un partid nou, AUR, condus de un anume George Simion.

Peste aproape 5 ani – adică în luna mai a acestui an, doi dintre câștigătorii anului 2020 din politica românească , se înfruntau în finala de la prezidențiale. Simion câștigase primul tur cu aproape 41%. Nicușor – aproape 21.

Președinte a ieșit Nicușor Dan, care a adunat cu peste 4 milioane de voturi mai mult în turul 2.
Simion a reușit un plus de doar un milion și jumătate. Totuși, nici Nicușor, nici Simion nu ar fi prins turul 2 dacă prezidențialele din România ar fi avut un parcurs firesc. Dar ele rămân în istorie cu altă poveste.

Organizate la final de noiembrie, alegerile au avut un rezultat surpriză: Câștigător un independent aproape necunoscut, pe care sondajele nu îl dădeau nicăieri. Călin Georgescu – aproape 23%, urmat de Elena Lasconi, președinta USR cu 19,18%. Pe locul 3, cu doar 2.740 de voturi mai puțin Lasconi a venit liderul PSD Ciolacu. George Simion – locul 4, Nicolae Ciucă – locul 5.

În ziua în care a început turul 2 după ce primii români votau în străinătate a venit un verdict răsunător de la Curtea Constituțională. Alegerile sunt anulate. Complet. „Procesul electoral trebuie reluat în totalitate” – spunea decizia CCR, care semnaliza că votarea a fost viciată. CCR își argumenta decizia prin documente
ale Ministerului de Interne, SRI, SIE și STS – toate desecretizate de CSAT.

Peste jumătate de an, când Nicușor Dan a ieșit președinte – la 3 săptămâni după preluarea mandatului – el a declarat că situația alegerilor anulate nu este o prioritate. De atunci au mai trecut 3 luni, iar perechea Nicușor – Bolojan nu a adus nimic nou despre situația pe care în decembrie 2024 o considerau alarmantă, dar acum în septembrie 2025, nesemnificativă.

Până la urmă cât de important a fost acel moment al anulării alegerilor prezidențiale din 2024?

Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii: „Noi am plecat chiar din 2020 dintr-un moment foarte prost, și anume pandemia, pentru că atunci ne-am dat seama cât de ușor de păcălit suntem de un stat care își impune anumite măsuri. Am extrem de uimit să văd cum populații întregi, la nivel global, s-au lăsat inchise în case în acel moment. Una peste alta, a lăsat să-i fie limitată niște libertăți. Ulterior, am realizat că ceea ce s-a întâmplat atunci nu era normal să se întâmple, cel puțin nu în acea manieră în care s-a întâmplat.  De atunci a început o pantă descendentă de lipsă de încredere în instituțiile statutul și în stat, în cele din urmă. Acela este punctul de la care a plecat.

Am ajuns în 2024 să trecem printr-un experiment fără precedent.. S-a mai întâmplat câte ceva prin Africa, de exemplu, anume acea anulare pripită a turului I al alegerilor.  Cred că ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2024 a pus capac încrederii cetățenilor în instituțiilor fundamentale din România. Când spun de instituții fundamentale, mă refer, în primul rând la Curtea Constituțională, în plan secund la Justiție pentru că oamenii au proiectat nemulțumirea față de politicieni și de Curtea Constituțională. Dar și pe procurori și judecători, crezând că acestea ar fi trebuit să întervină să le salveze ceea ce ei credeau că e normalitate. Dar nu în ultimul rând, ne-am pierdut încrederea în ceea ce înseamnă democrație. Adică în capacitatea societății noastre de a fi guvernată după aceste reguli democratice pe care acum 35 de ani le-am adoptat”.

Fac legătura cu acel decembrie din 2024 când aflam că este foarte important fenomenul care a cauzat acea anulare a alegerilor. Astăzi simțiti că trăiți în România care caută să rezolve acea situație catastrofală de la vremea respectivă?

Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii: „Nu, și nici nu va fi rezolvată vreodată în sensul că măcar nu vom afla. Eu vreau să vă spun că era foarte simplu să aflăm ce s-a întâmplat atunci și poate chiar să acceptăm dacă de la nivelul președenției se accepta declasificarea discuțiilor care au avut loc în acea sedință CSAT, condusă de Iohannis cu șefii serviciilor secrete, în care s-a luat decizia anulării alegerilor și a trimite la Curtea Constituțională presupuse dovezi sau argumente în vederea anulării. Singura zonă de optimism pe care eu o văd, e că acum suntem într-un moment mai bun, decât o să fim peste 3 ani, când vom avea următoarele alegeri”.

Acum o lună, Secretariatul de Stat SUA a inclus în raportul privind situația drepturilor omului din România exact tema alegerilor anulate. Actuala ministră de externe a României, Oana Țoiu, spune că România a ratat programul VISA Waiver din cauza acelor alegeri. Ce mesaj trebuie să înțelegem?

Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii: „Noi deja am primit aceste sancționări la nivel internațional, nu din zona UE, care într-o formă sau alta și-a dorit să se întâmple aceste lucruri, ci din zona transatalntică. Pe de altă parte, mult mai grav este că regimul din România a fost retrogradat ca regim hibrid. Deci nu numai că nu suntem un regim democrat, suntem unul hibrid. Suntem în vecinătatea Papua Guineea, de exemplu. Stăm mult mai prost la democrație, decât Republica Moldova. De altfel, suntem singura țară din UE care are un regim hibrid. Exact ce spuneam mai devreme, ne pierdem încrederea în instituțiile democratice, în alegerile libere în care să avem încredere că ne și reprezintă interesele. Pe măsură ce ne pierdem încrederea în aceste valori fundamentale ale democrației, cred că vom avea din ce în ce mai mult de suferit, chiar la nivel individual. Un Stat nu poate funcționa dacă nu are instituții puternice și mai ales instituții care să se bucure de credibilitatea oamenilor”.

Ce trebuie schimbat la sistemul de votare din România? Putem vota electronic în 2028?

Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii: „Din acest punct de vedere siguranța modului în care se votează și se numără voturile în România, e la un nivel foarte înalt. Nu se mai pot fura voturi cum se furau acum 20 de ani. Din punctul ăsta de vedere nu cred că ne putem plânge. Avem un sistem sănătos. Aș vedea o posibilitate de extindere a dreptului de vot. Oamenii nu mai au încredere în sistemul de vot, iar atunci să-i ajutăm să le facem modalitatea de vot mai accesibilă, inclusiv prin integrarea unor sisteme electronice, pe care Trump vrea să le elimine în SUA, de exemplu. La noi nu e problema asta și nu pentru asta au fost anulate alegerile. Nu a fost invocată frauda electorală în sensul clasic. Acea renumărare a voturilor a dus exact la ceea ce am spus. Nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere. Adică cum s-a votat, așa s-a numărat. Problema a fost că rezultatul nu a convenit, iar atunci s-au găsit justificări de felul «electoratul a fost manipulat prin diferite tehnici ascunse», în spatele cărora s-au aflat diferite țări străine dușmane nouă”.

Ce notă îi dați democrației din România acum? Peste 5 ani credeți că va avea o notă mai bună?

Toni Neacșu, avocat și fost judecător al Consiliului Suprem al Magistraturii: „Îi dau acum peste 5 doar pentru că știu că va scădea sub 4. Nu trebuie să dau eu nota, ne-au dat-o deja niște instituții internaționale care văd mai detașate lucrurile astea, decât le vedem noi. Acolo avem un scor rușinos. Regimul hibrid înseamnă aparență de democrație. Avem instituții care aparent sunt democratice, avem Parlamentul care reprezintă democrația parlamentară cu tendințe autoritare din partea executivului. Trăim în fiecare lună noi și noi precedente pe 5 proiecte legislative în aceeași zi, în ședințe diferite.

Îmi doresc să fie mai bine peste 4 ani, de exemplu, dar mi-e temaă că va fi mult mai rău, cu rezultate mult mai imprevizibile din punct de vedere politic”.