Copiii au tendința de a spune „nu” chiar și după experiențe distractive. Ce explicație inedită au psihologii

• Copiii mici sunt adesea obosiți de experiențele complexe.
• Psihologii spun că „nu-ul” copiilor e doar o formă de control.
• Părinții care fac eforturi pentru copii se simt demotivați de reacții.

Dacă puștiul tău zice mereu nu la orice îl întrebi sau orice îi propui, nu e cazul să te îngrijorezi. Psihologii te liniștesc: copiii nu sunt împotriva ta. „Nu” este o formă de control într-o lume mare și zgomotoasă.

Milioane de părinți din întreaga lume se confruntă cu o situație de genul: Au organizat întreaga zi în jurul copilului: au mutat întâlniri, au alergat să nu pierzi ora de somn, au transpirat în trafic și, în final, au ajuns la acel muzeu pentru copii despre care tot întreba. Copilul a fost încântat, a râs, a alergat, poate chiar a cerut „încă o tură”. Și totuși, la plecare, când îl întrebi: „Ți-a plăcut?”, răspunsul vine sec: „NU.”

Asta a pățit Samantha Afran, o mamă din Florida, care și-a dus fiul de aproape 2 ani, cu mari eforturi organizatorice, la un muzeu pentru copii. După ore întregi de efort, băiețelul n-a părut încântat de experiență: Psihologii ne liniștesc. Răspunsurile negative nu sunt un act de răsfăț sau nerecunoștință.

Copiii mici trăiesc în prezent și, pentru că nu au un simț clar al timpului, e greu pentru ei să evalueze o experiență în ansamblu. Ce contează este cum se simt acum – și dacă sunt obosiți, flămânzi sau supra-stimulați, răspunsul va fi probabil negativ, chiar și după o activitate extraordinară.