România are peste 2.200 de baraje, multe fără autorizație. 532 nu au fost niciodată autorizate legal

• 370 de baraje funcționează cu autorizația expirată.
• 85 de baraje n-au deținător cunoscut, 48 sunt blocate în litigii.
• Reautorizarea barajelor avansează lent, în doar 4 comisii teritoriale.

Într-o țară cu cod galben de inundații și cod roșu de birocrație – infrastructura hidrotehnică stă între dosare, litigii și lipsă de bani. România are o rețea hidrotehnică masivă: 2.200 de baraje. Doar că sistemul care ar trebui să le țină sub control – e rupt între lipsă de autorizații, litigii și pasarea responsabilității.

Din total, 418 baraje sunt în grija Apelor Române. Restul, adică aproape 1.700, aparțin altor entități: Hidroelectrica, autorități locale, firme sau persoane fizice. Mulți dintre deținători fie lipsesc, fie nu mai răspund. Peste 500 de baraje nu au fost niciodată autorizate. Alte 370 funcționează cu autorizații expirate. Doar 775 dintre barajele private au toate actele în regulă și sunt considerate sigure.

Sunt și baraje fără stăpân. 85 dintre ele nu au niciun deținător cunoscut. 48 sunt blocate în instanță, în procese care le fac imposibil de reabilitat sau verificat. Unele baraje sunt colmatate complet, abandonate, transformate în teren agricol. Dar rămân în continuare pe hărțile oficiale.

În 2023, Ministerul Mediului și Apele Române au lansat un plan comun pentru controlul și autorizarea barajelor. Dar implementarea e lentă: doar 200–230 de baraje sunt analizate pe an, în 4 comisii teritoriale.

Mai mulți sindicaliști de la Apele Române au protestat în fața Ministerului Mediului. Reclamă scăderi salariale și tăierea sporurilor de muncă în condiții vătămătoare. Spun că sunt din ce în ce mai puțini, iar riscurile din ce în ce mai mari.

Hidrologii emit cod galben de inundații pentru nouă bazine hidrografice. Se anunță viituri rapide, scurgeri pe versanți și depășiri ale cotelor de atenție.